by Unu Doi
Povestiri fără sfârșit.
15 decembrie 2015
când rătăceam prin desişul acela atât de departe căutam
voiam să aflăm lucruri ce nimeni nu le va afla vreodată
prin ploaie vânt mâini reci apoi intram în pădure
aşa aici ziceam uite uite lumina
lumina ce întunericul n-a biruit-o luminează
dar eram trişti călătorisem departe
şi domnul acela tot nu se arăta
şi întrebarea noastră
era la fel
fără răspuns
prin noapte cu picioare îngheţate nu ştiu ce
[că poate ştii ce zic]
călătoream prin bezna aia departe
în faţa uşii pregăteam aceeaşi întrebare
cu mâinile îngheţate băteam în uşa aia
voi sunteţi
noi
deschide
vă aşteptam e doar aceeaşi seară
ne încălzeam ne pregăteam aceeaşi întrebare
eram nedumeriţi când ne-ntreba copii
aţi fost în pădure am fost
acolo poate l-am văzut sau dacă nu poate măcar
ceva pe-aproape
dar tu
tu ce ştii despre domnul acela nimic
nu ştiu nimic nici voi
nu ştiţi
şi niciodată nu veţi şti
dezamăgiţi şi trişti voiam să mergem mai departe
ne pregăteam aceeaşi întrebare
şi se făcuse deja ziuă noi plecăm
cu un picior în întuneric îi spuneam auzi
tu să iei singur urma gândului tău rău
şi să-ţi cari singur povara necredinţei tale
când scoţi din dragoste doar ură atunci
răul câştigă felicitări
ai câştigat dar noi plecăm
şi plecam mai departe prin desişul acela
atât de uşor te rătăceşti
eram obosiţi aveam mâinile reci călătorisem departe
şi întrebarea noastră era la fel
fără răspuns
[şi nu ştiam]
noi nu ştiam
şi căutam ce căutam
şi-apoi
uitam
ce căutam
şi restul drumului călătoream
[cu gluga trasă bine pe cap]
15 august 2015
plouă cu soare
și nebunia **
să fie ok^
li//te/
* *
//
să zicem că ești în pasaj (la universitate): întrebi unde-i >>:!!T O A L E T
A că n-o găsesc și de ce nu merg rulantele îmi răspunde
care întrebare
care rulante
când te învârți în cerc amețești
ca și cum ai face pași alături de tine uneori știi
mi-o iau înainte
* *
e f cald
auzi ție ți se pare că știi totul ba da **^^^
///
deci viii să fie ok
adormiții să fie ok
copilul să fie ok
animalul să fie ok
pământul să fie ok
care rulante
când te învârți în cerc amețești
ca și cum ai face pași alături de tine uneori știi
mi-o iau înainte
* *
e f cald
auzi ție ți se pare că știi totul ba da **^^^
///
deci viii să fie ok
adormiții să fie ok
copilul să fie ok
animalul să fie ok
pământul să fie ok
...
și nebunia **
să fie ok^
li//te/
* *
//
4 august 2015
4 august
hai
m ur m u r
hai să
să chestii trestii înapoi în noi înapoi în: în adâncuri
să căutăm
ceva ce
certificat de existenţă: da !
acţiune: da !
verbul la: imperfect !
ziua e: azi ! oh ora exactă şi o
ordine a unor lucruri de deasupra noastră
ziua de mâine şi
ieri
şi
mmm
verbul la timpul: timpul nebuniei
imperfectul absolut narativ descriptiv iterativ iterativ
şi altfel
alunecam uşor
alunecam
///
* * *
în fine gândeam cu voce tare nu mi-am dat seama
ziceam că uite linia orizontului nu mai e ce-a fost îţi arăt cu ! ce am în mână ? cuţitul ce-am făcut oh exact încotro să priveşti
dezastrul printre rânduri
de unde privesc eu nimic nu mai e ce-a fost ce bine uite dacă vrei îţi arăt exact încotro să priveşti
nonsensul într-o mare de nonsens şi mai ales
o zi şi în acea zi
ora exactă ora
la care m-am oprit
mmm acum
nici vocea purtată de vânt nu mai e ce-a fost
ori nici vântul nu mai e ce-a fost
nici vântul nici cuvântul nu mai e ce-a fost nici vântul
nici bia nu mai e ce-a fost nici tu
& mm
acum e momentul să :)
:) zâmbesc cu spatele
apoi ştii imediat să bag un element de cadru final ceva puternic vizual sentimental la maxim marea
marea
dup-amiază de august albastru infinit
murmur
hai să
* *
să se lase noaptea peste faleză nord
să faci noaptea o plimbare prin faleză nord
să strălucească totul o cădere în gol
şi în absenţa absenţei cât gol
şi să fie frumos atât de frumos
luna pe cer luna pe mare
marea pe stânga
marea pe stânga
păsări călătoare păsări călătoare
cuvinte călătoare cuvinte călătoare
să nu ajungi acasă
să nu ajungi acasă
să fie atât de frumos
atât de frumos
sfârşit ~
~ sfârșit
17 iulie 2015
MĂ GÂNDESC LA
MĂ GÂNDESC LA VERSUL ĂSTA TOATĂ ZIUA
PÂNĂ LA URMĂ ÎI SPUN AŞA:
trecând prin parcul arheologic văd o pasăre oh dar ce pasăre uite uite din aripile ei cresc fagi înalţi pe aripile lor vor crește păsări din aripile lor vor creşte fagi înalţi pe aripile lor vor uşor fior ascensor
uşor mă calmez
inventez un cuvânt
până la urmă îi spun aşa:
S
S C I
S I C
S C I N R O I N I C T A T E
VAI E PREA INTENS PUŢIN SPUS
ROŞU INTENS PE ZIDURI RECI
E P R E A P U Ţ I N !
NU E DE AJUNS
E P R E A M U L T !
NU E DE AJUNS
BINE ATUNCI
DIN SUTE DE MII DE ÎNTREBĂRI HAI SĂ ÎNCEPEM CU UNA
? CARE
DE EXEMPLU CARE ÎNTREBARE ESTE O ÎNTREBARE FOARTE BUNĂ ! VEZI
VEZI CE BINE ÎNŢELEGEM CĂ DOAR
EU SUNT CHIAR AICI ŞI TU EŞTI OH ATÂT DE
APROAPE APROAPE APROAPE
IERI IERI IERI
? ? ?
! ! !
ÎNAPOI ÎNAPOI ÎNAPOI
ŞTERGE ŞTERGE ŞTERGE
NU NU NU
BOMBĂ BOMBĂ BOMBĂ
ATENŢIE ATENŢIE ATENŢIE -->>-->>-->> LINK LINK LINK
până la urmă îi spun aşa:
S
S C I
S I C
S C I N R O I N I C T A T E
VAI E PREA INTENS PUŢIN SPUS
ROŞU INTENS PE ZIDURI RECI
E P R E A P U Ţ I N !
NU E DE AJUNS
E P R E A M U L T !
NU E DE AJUNS
BINE ATUNCI
DIN SUTE DE MII DE ÎNTREBĂRI HAI SĂ ÎNCEPEM CU UNA
? CARE
DE EXEMPLU CARE ÎNTREBARE ESTE O ÎNTREBARE FOARTE BUNĂ ! VEZI
VEZI CE BINE ÎNŢELEGEM CĂ DOAR
EU SUNT CHIAR AICI ŞI TU EŞTI OH ATÂT DE
APROAPE APROAPE APROAPE
IERI IERI IERI
? ? ?
! ! !
ÎNAPOI ÎNAPOI ÎNAPOI
NU NU NU
BOMBĂ BOMBĂ BOMBĂ
ATENŢIE ATENŢIE ATENŢIE -->>-->>-->> LINK LINK LINK
15 iulie 2015
FACI UN PAS SPRE IUBIRE IUBIREA FACE ZECE DE PAŞI SPRE TINE SUNTEM ÎN ERA PĂCII
Dar dacă vrei poţi să deschizi o paranteză şi să n-o mai închizi o sută de mii de ani:
(
14 iulie 2015
[ "Marele Indian a spus sau a cântat ceva după care
a făcut o plecăciune Am observat cât de greu i-a fost să-şi ridice capul din pricina tiarei
de aur împodobită cu pietre preţioase şi cu pene de struţ"
a făcut o plecăciune Am observat cât de greu i-a fost să-şi ridice capul din pricina tiarei
de aur împodobită cu pietre preţioase şi cu pene de struţ"
Gellu Naum ]
Mă trezesc după un somn adânc de zeci de ore
din nou cu sentimentul ăsta de vinovăţie ce nu îl înţeleg
îl port cu mine mă obişnuiesc cu el din ce în ce că n-are ce să strice
dimineaţa devreme plecăm împreună spre plajă mai trag după mine câţiva
stropi de stimă
şi pentru ăştia câţiva stropi
mă rog de ploaie.
Mă trezesc dimineţa uneori foarte devreme după câteva ore de somn
acum cu atât mai bine dacă plouă şi mai ales pe ploaie eu şi previzibilul meu sentiment de vinovăţie
plecăm împreună spre plajă pe drum trag după mine câţiva
stropi de stimă.
Îmi amintesc
când am fost acolo că florile în ferestre erau roşu intens
că pe străzi înguste şi reci plutea mirosul ăla de apă stătută
că zidul de piatră mi se lipea pe spate și că era umed și rece
că în ciuda acestui lucru şi poate ar mai fi încă câteva
făceam dragoste în dragoste în gropile alea ca nişte străzi înguste
că sentimentul meu de vinovăţie nu mă părăsea nici atunci şi că
şi atunci mă rugam de ploaie.
M-am trezit azi dimineaţă după numai câteva ore de somn
soarele a răsărit azi la orele cinci treizeci și trei
dragul meu sentiment de vinovăţie s-a trezit odată cu mine sau poate puţin mai devreme
atâtea explicaţii pentru nimic şi totuşi
cumva aş vrea să reuşesc să-i spun că din nefericire
nimicul e nimic
dispreţul e dispreţ
şi că nu e deloc acelaşi lucru.
Mi-ar mai plăcea cumva să reuşesc să-i spun
că eu cu nelipsitul meu sentiment confuz de vinovăţie
că da am fost acolo şi că da m-am îndrăgostit
dar nu de zidul ce mi se lipea rece de spate
şi nici de el.
Cumva să reuşesc să-i spun că cel mai probabil
în ciuda sentimentului meu de bizară vinovăţie mă voi întoarce acolo
şi că probabil din nou mă voi îndrăgosti
dar nu de roşu intens pe ziduri reci
şi nici de el.
7 iulie 2015
şi apoi punct: HEI STAI UITE UN SEMN DE DEPARTE
uite un semn de departe
cam cât de departe
foarte departe
marea până departe linia orizontului
2 iulie 2015
îi spun că mai e o poveste nespusă şi că acolo e o taină ascunsă
îi povestesc de stră-stră-străbunicul meu olarul satului şi că o să-nţeleagă el de ce dar numai dacă vrea
îi spun despre murmurul unui pârâu de demult şi cum era rece şi limpede şi despre un cer înalt şi foarte albastru
lângă noi oraşul văzut de sus la etajul 2000 îi spun să aprindă mai repede jointul
apoi îi povestesc de străbunicul meu şi el tot olar şi cum se umplea târgul de oameni veniţi de departe nu se ştie de unde
la etajul 2000 între ziduri de apă şi larma confuză din stradă îi spun
cum spuneau şi oamenii ăia istorii din timpuri trecute aduse din locuri străine şi cum adormeau apoi cu ochii în stele
îi spun că la etajul 2000 furtuna o vezi de departe cum vine pe mare îmi spune că poate doar de-asta vorbesc acum cu atâta credinţă
îi spun că uneori nu cred doar pentru că acum nu cred îmi spune
îmi spune că poate ziduri de apă şi poezii în teancuri de cărţi pe masă sunt doar istoria iubirii sau că ce caut
îi spun că da aşa cred şi eu sau cred că îi spun că nu ştiu aproape sigur i-am spus că nu de un milion de ori niciodată
îi spun că nu ştiu că şi eu am căutat
îmi spune că mint şi râde că-n fiecare zi se nasc stele despre care noi nu aflăm nimic niciodată şi că să am grijă când mă joc cu focul că e timpul prezent
că e anul domnului două mii cinşpe şi îşi deschide încă o bere
apoi îi spun ceva despre nu ştiu ce doine şi o jale mare tărăgănate peste dealuri şi văi de demult
îi spun despre bunicii mei cum umblau prin locuri străine şi cum adormeau noaptea târziu în căruţă cu stelele-n ochi îi spun
că pe atunci oamenii că erau şi ei fericiţi şi trişti şi că râdeau şi iubeau şi scriau şi ei poezii :)))
îi spun că şi eu mă simt străină de locurile astea şi că vom adormi şi noi cu stelele-n ochi
îi spun că toţi ăştia s-au dus şi că vezi cum noi mergem înainte cu toate pânzele sus
îi spun că undeva în istoria asta e ascunsă o taină ce n-o ştie nimeni
îi spun că e ca şi cum odată povestea spusă toate se vor fi sfârşit deja de mult îmi spune că e bine că măcar acum ne putem ţine de mână la etajul 2000
îmi spune că cerul înalt şi că stele în ochi
îi spun că marea până departe linia orizontului şi că dacă a înţeles ceva
larma confuză din stradă
luna e plină
îmi spune că da
1 iulie 2015
28 iunie 2015
21 iunie 2015
Vreau să închid un milion de uşi:
Uite:
roz galbenă uşi verzi roz uşi uşi albastre şi iar
uşi
uşa bună - uşa nebună
uşa limită - fereastra strâmbă uşă desenată
uşa din vis uşa vrăjitoarei ușa
vreau doar să închid un milion de uşi
să închid un milion de uşi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)