îi spun că mai e o poveste nespusă şi că acolo e o taină ascunsă

îi povestesc de stră-stră-străbunicul meu olarul satului şi că o să-nţeleagă el de ce dar numai dacă vrea

îi spun despre murmurul unui pârâu de demult şi cum era rece şi limpede şi despre un cer înalt şi foarte albastru

lângă noi oraşul văzut de sus la etajul 2000 îi spun să aprindă mai repede jointul

apoi îi povestesc de străbunicul meu şi el tot olar şi cum se umplea târgul de oameni veniţi de departe nu se ştie de unde

la etajul 2000 între ziduri de apă şi larma confuză din stradă îi spun

cum spuneau şi oamenii ăia istorii din timpuri trecute aduse din locuri străine şi cum adormeau apoi cu ochii în stele

îi spun că la etajul 2000 furtuna o vezi de departe cum vine pe mare îmi spune că poate doar de-asta vorbesc acum cu atâta credinţă 

îi spun că uneori nu cred doar pentru că acum nu cred îmi spune

îmi spune că poate ziduri de apă şi poezii în teancuri de cărţi pe masă sunt doar istoria iubirii sau că ce caut

îi spun că da aşa cred şi eu sau cred că îi spun că nu ştiu aproape sigur i-am spus că nu de un milion de ori niciodată

îi spun că nu ştiu că şi eu am căutat

îmi spune că mint şi râde că-n fiecare zi se nasc stele despre care noi nu aflăm nimic niciodată şi că să am grijă când mă joc cu focul că e timpul prezent

că e anul domnului două mii cinşpe şi îşi deschide încă o bere 

apoi îi spun ceva despre nu ştiu ce doine şi o jale mare tărăgănate peste dealuri şi văi de demult

îi spun despre bunicii mei cum umblau prin locuri străine şi cum adormeau noaptea târziu în căruţă cu stelele-n ochi îi spun

că pe atunci oamenii că erau şi ei fericiţi şi trişti şi că râdeau şi iubeau şi scriau şi ei poezii :)))

îi spun că şi eu mă simt străină de locurile astea şi că vom adormi şi noi cu stelele-n ochi

îi spun că toţi ăştia s-au dus şi că vezi cum noi mergem înainte cu toate pânzele sus

îi spun că undeva în istoria asta e ascunsă o taină ce n-o ştie nimeni

îi spun că e ca şi cum odată povestea spusă toate se vor fi sfârşit deja de mult îmi spune că e bine că măcar acum ne putem ţine de mână la etajul 2000

îmi spune că cerul înalt şi că stele în ochi

îi spun că marea până departe linia orizontului şi că dacă a înţeles ceva

larma confuză din stradă

luna e plină

îmi spune că da